Echipa Ceparu & Irimia Consulting

În contextul adoptării recentului Pact pentru Apărare, ce prevede alocarea, începând cu anul 2017, a unui procent de 2% din PIB-ul României pentru înzestrarea şi pregătirea forţelor armate, ne putem aştepta la o creştere a fluxurilor aferente pieţei achiziţiilor publice în domeniul apărării şi securităţii, marii operatori din domeniu fiind deja preocupaţi de obţinerea statutului de furnizori de produse, lucrări şi servicii specifice autorităţiilor contractante române.
Având în vedere această perspectivă, de creştere a interesului operatorilor pentru un segment de piaţă neglijat în ultimii ani, se impune o analiză a legislaţiei specifice acestui tip de achiziţii publice, exceptate de la regulile comune în domeniu, pe fondul caracterului confidenţial şi sensibil al informaţiilor referitoare la politica de apărare şi securitate a statului.
Atât la nivel european, cât şi la nivel național, contractele publice din domeniul securităţii şi apărării sunt reglementate prin norme legale speciale, derogatorii de la regulile comune specifice achiziţiilor. Principalele acte normative sunt Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009, iar la nivel naţional OUG nr. 114/21.12.2011.
Conform celor două texte legale, achiziţiile publice derulate în domeniul aparării se realizează, de regulă, prin două tipuri de proceduri: licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta, şi negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia). Procedura deschisă nu poate fi aleasă în cazul acestor contracte.
Doar în situaţii de excepţie, autoritaţiile contractante pot apela la celelalte tipuri de proceduri de achiziţie permise de lege, respectiv dialogul competitiv, negocierea fără publicarea unui anunţ de participare sau cererea de oferte.
Conform OUG nr.114/2011, situaţiile, limitativ enumerate, în care se poate recurge la variantele excepţionale de achiziţie sunt:
A. În cazul dialogului competitiv, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită. Contractul de complexitate deosebită este acel contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi exigenţele şi/sau să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului;
b) aplicarea procedurii de licitaţie restrânsă sau de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.
Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare, a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi şi presupune 3 etape:
1. etapa de selecţie a candidaţilor;
2. etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma selecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor el
abora şi vor depune oferta finală;
3. etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

B. În cazul cererii de oferte, atunci cand valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 400.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 400.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.000.000 euro.

C. În cazul negocierii fără publicarea unui anunţ de participare, trebuie să ne aflăm în una din urmatoarele situaţii:

a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a fost prezentată nicio ofertă sau au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare, datorită faptului că acestea sunt complet irelevante în raport cu obiectul contractului;

b) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme.

c) în cazul unei urgenţe care rezultă în urma apariţiei unei situaţii de criză, în caz de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante şi în caz de forță majoră;

d) atunci cand din motive tehnice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;

e) pentru serviciile de cercetare şi de dezvoltare, sau atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente;

f) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere.

g) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;

h) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător sindic care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare;

i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză;

k) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial;

l) în cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian şi maritim destinate forţelor armate sau forţelor de securitate mobilizate sau care urmează a fi mobilizate în afara graniţelor.

Procedurile de achiziţie în domeniul apărării, atat cele ordinare, cat şi cele excepționale, sunt adaptate la nevoile specifice necesare pentru protejarea securității informaţiei, securității aprovizionării şi subcontractării.

Autorităţile/entităţile contractante pot, de asemenea, să încheie acorduri-cadru cu o durată maximă de şapte ani. Acestea nu trebuie, totuşi, să restrângă concurenţa.

Trebuie specificat faptul că anumite contracte sunt exceptate de la aceste reguli, urmare a caracterului sensibil al informaţiilor vehiculate cu ocazia încheierii lor, dar autorităţiile europene recomandă limitarea acestor excepții, pe cât posibil. Astfel, sunt exceptate:

 contractele reglementate de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri internaţionale între state membre şi ţări terţe şi contractele reglementate de norme procedurale specifice unei organizaţii internaţionale, care efectuează achiziţii în propriile scopuri;
 contractele pentru care aplicarea directive/ordonanţei ar obliga un stat membru să ofere anumite informaţii a căror divulgare este contrară intereselor sale fundamentale de securitate;
 contractele atribuite în cadrul unui program de cooperare care are ca obiectiv elaborarea unui sistem nou;
 contactele destinate activităţilor specifice serviciilor de informaţii;
 contractele atribuite într-o ţară terţă, pe durata mobilizării forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene (UE), şi ale căror tranzacţii au loc în zona de operaţiuni;
 contractele privind bunuri imobile;
 contractele atribuite de un guvern unui alt guvern.

În procedurile de achiziţii publice în domeniul aparării, autorităţile/entităţile contractante atribuie contractele pe baza a două criterii, fie cel al ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, fie al preţului cel mai scăzut. În primul caz, atribuirea are la bază diverse criterii referitoare la obiectul contractului în cauză, precum calitatea, preţul sau valoarea tehnică.
În ceea ce priveşte subcontractarea, autorităţile/entităţile contractante pot obliga contractanţii să organizeze o procedură concurenţială transparentă şi nediscriminatorie pentru atribuirea contractelor de subcontractare părţilor terţe. În plus, Directiva 2009/81/CE oferă statelor membre posibilitatea de a permite sau de a impune autorităţilor/entităţilor contractante să solicite ca aceste contracte de subcontractare care reprezintă o anumită parte din valoarea de piaţă (maxim 30 %) să fie atribuite unor părţi terţe în cadrul unei concurenţe transparente şi nediscriminatorii.

În perspectiva demarării unor importante proceduri de achiziţie în domeniul securităţii şi apărăr ii, tot mai multe voci din zona beneficiarilor, dar şi a operatorilor economici, susţin necesitatea completării OUG nr. 114/2011, în sensul adoptării unor norme metodologice sau a clarificării detaliilor legate de negocierea şi încheierea contractelor publice specifice, în scopul asigurării transparenţei, corectitudinii şi tratamentului egal şi nediscriminatoriu.

bad_do
Copyright 2013 C&I-C
Toate drepturile rezervate

Bucuresti, Sector 5, str. dr. Grigore Romniceanu, nr.3C - Brussels, 1 Avenue de la Renaissance, 1000, Tel/Fax: +40.21.313.14.16 Pagina contact